șubler - explicat in DEX

șubler (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘÚBLER, șublere, s. n. (Tehn.) Instrument de măsurat lungimi sau grosimi mici, alcătuit dintr-o riglă gradată cu două brațe, între care se prinde piesa care trebuie măsurată. – Din germ. Schublehre.

șubler (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘÚBLER s.n. Instrument de măsură pentru lungimi sau grosimi mici, compus dintr-o riglă gradată pe care alunecă un cursor și care are la un capăt un braț fix, perpendicular pe ea. [< germ. Schublehre].

șubler (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘÚBLER s. n. instrument pentru măsurarea dimensiunilor liniare mici, riglă gradată pe care alunecă un cursor și care are la un capăt un braț fix, perpendicular pe ea. (< germ. Schublehre)

șubler (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
șúbler, -e, s.n. – Zăvor, închizător (de regulă la sobă, cu ajutorul căruia se reglează căldura). – Din germ. Schober, Schieber (Țurcanu 2008: 89).

șubler (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șúbler (șu-bler) s. n., pl. șúblere

șubler (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘÚBLER, șublere, s. n. (Tehn.) Instrument de măsurat lungimi sau grosimi mici, alcătuit dintr-o riglă gradată cu două brațe, între care se prinde piesa care trebuie măsurată. — Din germ. Schublehre.