ștrengărie - explicat in DEX

ștrengărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. – Ștrengar + suf. -ie.

ștrengărie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
ștrengăríe², ștrengăríi, s.f. (înv. și reg.) atelier unde se făceau ștreanguri.

ștrengărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
ștrengăríe f. (d. ștrengar). Poznă (petrecere, glumă) copilărească. Eŭf. Escapadă: a face ștrengăriĭ.

ștrengărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ștrengăríe s. f., art. ștrengăría, g.-d. art. ștrengăríei; (fapte, atitudini) pl. ștrengăríi, art. ștrengăríile

ștrengărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ștrengărie f. faptă de ștrengar.

ștrengărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, s. f. Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. — Ștrengar + suf. -ie.