ștempar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (
Reg.) Muncitor care lucrează la șteamp. –
Șteamp +
suf. -ar.ștempar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ștempár (
reg.)
s. m.,
pl. ștempáriștempar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (
Reg.) Muncitor care lucrează la șteamp. —
Șteamp +
suf. -
ar.