ștaier - explicat in DEX

ștaier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘTÁIER, ștaiere, s. n. Numele unui dans la modă în secolul trecut; melodie după care se executa acest dans. [Pr.: sta-ier. – Var.: ștáir s. n.] – Din germ. Steier[walzer].

ștaier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘTÁIER s. n. dans la modă în secolul trecut; melodia corespunzătoare. (< germ. Steier/walzer/)

ștaier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ștáier (înv.) (șta-ier) s. n., pl. ștáiere

ștaier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘTÁIER, ștaiere, s. n. Numele unui dans la modă în secolul XIX; melodie după care se executa acest dans. [Pr.: șta-ier. — Var.: ștáir s. n.] — Din germ. Steier[walzer].

ștaĭer (Dicționaru limbii românești, 1939)
*ștáĭer n., pl. e (germ. steier-walzer, vals stirian, de unde și ung. stájer). Vechĭ. Vals șopăit. Fig. Iron. (Mold.). Ocară, pleaftură, faĭer: ĭ-a tras un ștaĭer.