șpis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘPIS, șpisuri, s. n. Pată neagră care apare uneori la tipar între cuvinte. – Din
germ. Spiess.șpis (Dicționar de neologisme, 1986)ȘPIS s.n. (
Poligr.) Pată neagră care apare uneori între cuvinte datorită ridicării materialului de albitură în timpul tiparului. [< germ.
Spiess].
șpis (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘPIS s. n. pată neagră uneori la tipar între cuvinte, rânduri etc., datorată ridicării materialului față de albitură. (< germ.
Spiess)
șpis (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)șpis (-suri), s. n. – Pată tipografică formată de o literă ridicată din rînd.
Germ. Spiess (Candrea).
șpis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șpis s. n.,
pl. șpísurișpis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘPIS, șpisuri, s. n. Pată neagră care apare uneori la tipar între cuvinte. — Din
germ. Spiess.