șovin - explicat in DEX

șovin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘOVÍN, -Ă, șovini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. 2. S. m. și f. Partizan al șovinismului; șovinist. – Din fr. chauvin.

șovin (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘOVÍN, -Ă adj. Referitor la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. // s.m. și f. Partizan al șovinismului. [< fr. chauvin].

șovin (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘOVÍN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al șovinismului; șovinist. (< fr. chauvin)

șovin (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
șovín (-nă), adj. – Patriotard extremist. Fr. chauvin. – Der. șovinist, adj. (șovin); șovinism, s. n., din fr. chauvinisme.

șovin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șovín adj. m., s. m., pl. șovíni; adj. f., s. f. șovínă, pl. șovíne

șovin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘOVÍN, -Ă, șovini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. 2. S. m. și f. Partizan al șovinismului; șovinist. — Din fr. chauvin.