șomer - explicat in DEX

șomer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘOMÉR, -Ă, șomeri, -e, s. m. și f. Persoană aptă de muncă dar fără un contract de muncă și care caută un loc de muncă. – Din fr. chômeur.

șomer (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘOMÉR, -Ă s.m. și f. Muncitor manual sau intelectual care în condițiile economiei capitaliste nu are de lucru, care nu se poate angaja nicăieri, care șomează. [< fr. chômeur].

șomer (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘOMÉR, -Ă s. m. f. persoană aptă de muncă pusă în situația de a nu găsi de lucru din lipsa cererii de forță de muncă. (< fr. chômeur)

șomer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șomér s. m., pl. șoméri

șomer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘOMÉR, -Ă, șomeri, -e, s. m. și f. Persoană fără contract individual de muncă a cărei activitate nu se desfășoară în scopul obținerii de venit și care este în căutarea unui loc de muncă. — Din fr. chômeur.