șolticărie - explicat in DEX

șolticărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘOLTICĂRÍE, șolticării, s. f. Escrocherie, vicleșug, tertip. ♦ Ștrengărie, șmecherie, ghidușie, poznă. – Șoltic + suf. -ărie.

șolticărie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
șolticăríe, șolticăríi, s.f. (reg.) 1. escrocherie, vicleșug, viclenie, tertip, șarlatanie. 2. șmecherie, ștrengărie; ghidușie, poznă.

șolticărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
șolticăríe f. Nord. Șarlatanie, coțcărie, șmecherie.

șolticărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șolticăríe (reg.) s. f., art. șolticăría, g.-d. art. șolticăríei; pl. șolticăríi, art. șolticăríile

șolticărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘOLTICĂRÍE, șolticării, s. f. (Reg.) Escrocherie, vicleșug, tertip. ♦ Ștrengărie, șmecherie, ghidușie, poznă. — Șoltic + suf. -ărie.