șmecheros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘMECHERÓS, -OÁSĂ, șmecheroși, -oase, adj. (
Fam.) Șmecher. –
Șmecher +
suf. -os.șmecheros (Dicționar de argou al limbii române, 2007)șmecheros, oasă, șmecheroși, -oase adj. șiret; isteț, descurcăreț
șmecheros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘMECHERÓS, -OÁSĂ, șmecheroși, -oase, adj. (
Fam.) Șmecher. —
Șmecher +
suf. -
os.