șlep (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘLEP, șlepuri, s. n. Navă (fără propulsie proprie) folosită pentru transportul mărfurilor pe fluvii, pe canale sau pe lacuri. – Din
germ. Schlepp[kahn].
șlep (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘLEP s. n. navă, cu sau fără propulsie, pentru transporturi de mărfuri pe ape interioare. (< germ.
Schlepp/kahn/)
șlep (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)șlep (-puri), s. n. – Remorcă, barcaz care navighează la remorcă.
Germ. Schlepp(dampfer) „remorcher” (Borcea 208),
cf. oland. sloep și
șalupă.șlep (Dicționaru limbii românești, 1939)șlep n., pl.
urĭ (d. germ.
schlepp-[kahn], adică „luntre tîrîtă”, de unde și bg.
šlep și rus.
šlĭup, corvetă, și
šlĭúpka, șalupă, care corespunde cu ol.
sloep. V.
șalupă). Bastiment de fer [!], lat, fără catarge, remorcat de vapoare și care servește la dus marĭ cantitățĭ de marfă. V.
ceam.șlep (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șlep s. n.,
pl. șlépurișlep (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)șlep n. bastiment fără catarte, servind drept magazin flotant, încarcă mărfuri de transportat pe apă. [Nemț. SCHLEPP(KAHN)].
șlep (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘLEP, șlepuri, s. n. Navă (fără propulsie proprie) folosită pentru transportul mărfurilor pe fluvii, pe canale sau pe lacuri. — Din
germ. Schlepp[kahn].