șiit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘIÍT, -Ă, șiiți, -te, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al șiismului. – Din
fr. chiite, engl. Shiite.șiit (Dicționar de neologisme, 1986)ȘIÍT, -Ă adj. Referitor la șiism. //
s.m. și f. Adept al șiismului. [< fr.
chiite].
șiit (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘIÍT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al șiismului. (< fr.
chiite, engl.
shiite)
șiit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘIÍT, -Ă, șiiți, -te, adj.,
s. m. și
f. (Adept) al șiismului. — Din
fr. chiit, engl. Shiite.