șevalet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘEVALÉT, șevalete, s. n. Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când pictează. ◊
Pictură de șevalet = pictură pe panou mobil cu suport din pânză, lemn sau carton. [
Pl. și:
șevaleturi] – Din
fr. chevalet.șevalet (Dicționar de neologisme, 1986)ȘEVALÉT s.n. Suport de lemn pe care își fixează pictorii pânza sau cartonul când pictează. [Pl.
-turi, -te. / < fr.
chevalet].
șevalet (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘEVALÉT s. n. suport de lemn pe care pictorii își fixează pânza sau cartonul când pictează. (< fr.
chevalet)
șevalet (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)șevalét (-te), s. n. – Suport pentru pictură.
Fr. chevalet.șevalet (Dicționaru limbii românești, 1939)*șevalét, V.
cavalet.șevalet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!șevalét s. n.,
pl. șevaléteșevalet (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)șevalet n. suport de lemn pe care pictorii își așează tablourile (= fr.
chevalet).
șevalet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘEVALÉT, șevalete, s. n. Suport de lemn pe care pictorul fixează cartonul sau pânza când pictează. ◊
Pictură de șevalet = pictură pe panou mobil cu suport din pânză, lemn sau carton. [PI. și:
șevaleturi] — Din
fr. chevalet.