ședințomanie - explicat in DEX

ședințomanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘEDINȚOMANÍE s. f. (Ir.) Practică, obicei de a convoca multe ședințe (1), de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora. – Ședință + manie.

ședințomanie (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘEDINȚOMANÍE s.f. (Peior.) Mania ședințelor. [< ședință + manie].

ședințomanie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
ședințomanie s. f. sg. obiceiul de a convoca multe ședințe, de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora

ședințomanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ședințomaníe s. f., art. ședințomanía, g.-d. ședințomaníi, art. ședințomaníei

ședințomanie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘEDINȚOMANÍE, s. f. (Ir,). Practică, obicei de a convoca multe ședințe (1), de a prelungi în mod excesiv discuțiile din cadrul acestora. — Ședință + manie.