șanteză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘANTÉZĂ, șanteze, s. f. (Rar) Cântăreață într-un local de petrecere. – Din
fr. chanteuse.șanteză (Dicționar de neologisme, 1986)ȘANTÉZĂ s.f. (
Franțuzism) Cântăreață de varieteu. [< fr.
chanteuse].
șanteză (Marele dicționar de neologisme, 2000)ȘANTÉZĂ s. f. cântăreață într-un șantan. (< fr.
chanteuse)
șanteză (Dicționar de argou al limbii române, 2007)șanteză, șanteze s. f. (înv.) cântăreață de local / de șantan
șanteză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șantéză (
înv.)
s. f.,
g.-d. art. șantézei; pl. șantézeșanteză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘANTÉZĂ, șanteze, s. f. (
înv.) Cântăreață într-un local de petrecere. — Din
fr. chanteuse.