șanfren - explicat in DEX

șanfren (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘANFRÉN, șanfrenuri, s. n. (Tehn.) Tăietură oblică a muchiilor unei piese metalice. – Din fr. chanfrein.

șanfren (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘANFRÉN s.n. Suprafață oblică obținută prin șanfrenare; teșitură. [< fr. chanfrein].

șanfren (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘANFRÉN s. n. tăietură oblică obținută prin șanfrenare. (< fr. chanfrein)

șanfren (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șanfrén s. n., pl. șanfrénuri

șanfren (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘANFRÉN, șanfrenuri, s. n. (Tehn.) Tăietură oblică a muchiilor unei piese metalice. — Din fr. chanfrein.