șalupă - explicat in DEX

șalupă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘALÚPĂ, șalupe, s. f. Mică ambarcație cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor sau la diverse operații (de remorcare) în rada unui port. – Din fr. chaloupe.

șalupă (Dicționar de neologisme, 1986)
ȘALÚPĂ s.f. Barcă ușoară cu motor, lungă până la 20 m, folosită pentru transport. [< fr. chaloupe].

șalupă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ȘALÚPĂ s. f. ambarcație ușoară cu motor, pentru transportul de pasageri și mărfuri. (< fr. chaloupe)

șalupă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
șalúpă (șalúpe), s. f. – Ambarcație, barcă cu motor. Fr. chaloupe, cf. șlep.

șalupă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
șalupă, șalupe s. f. pantof scâlciat.

șalupă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*șalúpă f., pl. e (fr. chaloupe, d. sp. chalupa, care vine d. ol. sloep, rudă cu șlep). Vaporaș, luntre mare cu abur sau cu motor: șalupa polițiiĭ portuluĭ.

șalupă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
șalúpă s. f., g.-d. art. șalúpei; pl. șalúpe

șalupă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
șalupă f. barca cea mai mare a bordului [= fr. chaloupe).

șalupă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ȘÁLUPĂ, șalupe, s. f. Mică ambarcațiune cu motor, care servește la transportul persoanelor și al mărfurilor sau la diverse operații (de remorcare) în rada unui port. — Din fr. chaloupe.