iarmaroc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IARMARÓC, iarmaroace, s. n. Târg ținut la date fixe; bâlci. – Din
ucr. jarmarok.iarmaroc (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)iarmaróc (iarmaroáce), s. n. – Tîrg ținut la date fixe, bîlci.
Germ. Jahrmarkt, prin intermediul
rut. jarmarok (Cihac, II, 145; Sanzewitsch 204; DAR),
cf. pol. jarmar(e)k, rus. jarmarka. În
Mold.iarmaroc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iarmaróc s. n.,
pl. iarmaroáceiarmaroc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)iarmaroc n. Mold. bâlciu:
buni îs de spânzurat în iarmaroc AL. [Rut. ĬARMAROK (din nemț.
Jahrmarkt, târg anual)].
iarmaroc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IARMARÓC, iarmaroace, s. n. Târg ținut la date fixe; bâlci. — Din
ucr. jarmarok.ĭarmaroc (Dicționaru limbii românești, 1939)ĭarmaróc n., pl.
oace (rut.
ĭármarok, rus.
ĭármarka, d. germ.
jahrmarkt [d.
jahr, an, și
markt, tîrg]. V.
marchidan).
Est. Bîlcĭ, tîrg anual. – Și
-og, pl.
oage (Cov. Btș.).