înțepos(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎNȚEPÓS, -OÁSĂ,înțepoși, -oase, adj. (Rar) Înțepător. – Înțepa + suf. -os.
înțepos(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) înțepós (rar) adj. m., pl. înțepóși; f. înțepoásă, pl. înțepoáse