înțelegător - explicat in DEX

înțelegător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNȚELEGĂTÓR, -OÁRE, înțelegători, -oare, adj. Care are înțelegere pentru situația cuiva; p. ext. bun, mărinimos. – Înțeleg (prez. ind. al lui înțelege) + suf. -ător.

înțelegător (Dicționaru limbii românești, 1939)
înțelegătór, -oáre adj. Care înțelege, cuminte, raționabil, dócil, supus: copil înțelegător.

înțelegător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
înțelegătór adj. m., pl. înțelegătóri; f. sg. și pl. înțelegătoáre

înțelegător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
înțelegător a. care înțelege.