înăuntru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNĂÚNTRU adv. În interior. [
Var.:
năúntru, (
reg.)
înlăúntru, înúntru, înlúntru adv.] – Probabil
lat. [in]
illac intro.înăuntru (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)înăúntru adv. – În interior. –
Var. (î)nuntru, (î)nontru, (în)l(ă)untru. Mr. năuntru, megl. an(a)untru, istr. (ă)nuntru. Origine obscură. Pare a se baza pe
întru, pronunțat
untru, pentru a cărui
var. cf. umbla și
îmbla, înfla și
umfla, umple și
înple; der. se explică fie prin
comp. cu
în-, fie, ca în cazul lui
înalt, prin fonetică sintactică (
în untru ›
în nuntru). Prezența lui
ă este mai puțin clară; se poate datorata unei pronunțări
în nuntru, cu aceeași rupere a vocalei ca în
prooroc, greer, etc. sau
comp. abintro, cf. abintro ›
abruz. davendrę, sard. aintru. Cuvîntul
rom. coincide în parte cu
sl. vŭnǫtrĭ, unǫtrĭ „înăuntru”; însă explicația pe baza
sl. (Cihac, II, 147; Scriban) nu pare posibilă. După Tiktin și DAR, din
lat. in illac intro; după Candrea, de la
in ad intro. Cf. Moser 433.
Lăuntru pare să fi rezultat în urma unei disimilări de la
în năuntru; și de aici
der. foarte recent,
lăuntric, adj. (interior). –
Der. dinăuntru, adv. (în interior),
cf. dinafară, dinapoi.înăuntru (Dicționaru limbii românești, 1939)înăúntru adv, care arată starea și mișcarea (vsl.
ontrĭ, de unde
vŭn-ontrĭ, despărțit în
vŭ nontrĭ pin [!] confuziune, de unde apoĭ
nontrĭ îld.
ontrĭ. Lat.
intro poate să fi avut și el infl.). În interior:
dorm, mă duc înăuntru. (Maĭ corect e a scrie
în ăuntru: dorm, mă duc în ăuntru, pin [!] ăuntru, pe din ăuntru, ĭes din ăuntru sau
de din ăuntru. La Beld. 907, 1804 și 3240
în untru, 1384 și 3305
din untru). S. n., pl.
urĭ. Interior:
înăuntru odăiĭ, înăuntrurile caseĭ (Vechĭ:
înlăuntrul vostru plin este). – Vechĭ, azĭ în Trans. Ban.
înlăuntru, înlontru și
înluntru, în nord
în untru și
în întru. Vechĭ și
în nontru și
în nuntru (după vsl.
vŭnontrĭ).
înăuntru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înăúntru adv.înăuntru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*înăúntru- prep. (ĭ)înăuntru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înăuntru adv.
1. în interior;
2. (od. în Moldova) în centrul Europei, mai ales în Austria:
a plecat înăuntru. AL. [Lat. IN INTRO].