înălticel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎNĂLTICÉL, -EÁ, -ÍCĂ,înălticei, -ele, adj. Înăltuț. [Var.: (reg.) nălticél, -eá, -ícă adj.] – Înalt + suf. -icel.
înălticel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) înălticél adj. m., pl. înălticéi; f. înălticeá/înălticícă, pl. înălticéle