întreciocni (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)întreciocní vb. IV refl. (înv.)
1. a se ciocni, a se izbi unul de altul.
2. (fig.) a se contrazice.
întreciocni (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ÎNTRECIOCNÍ, întreciocnesc, vb. IV.
Refl. (Rar) A se ciocni unul cu altul;
fig. a se contrazice. – Din
între1- +
ciocni.întreciocnì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)întreciocnì v.
1. a (se) ciocni unul cu altul;
2. fig. a se contrazice.