întorcător - explicat in DEX

întorcător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNTORCĂTÓR, întorcătoare, s. n. Piesă la războiul de țesut, constând dintr-un băț lung cu care se strânge, pe sulul dinainte, pânza țesută; întinzător, încordător. – Întoarce + suf. -ător.

întorcător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
întorcătór s. n., pl. întorcătoáre

întorcător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
întorcător n. întinzător.