întineri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNTINERÍ, întineresc, vb. IV.
Intranz. A redeveni tânăr (ca vitalitate, aspect etc.); a căpăta (din nou) un aspect de tinerețe, de prospețime, de vitalitate. ♦
Tranz. A da o înfățișare (mai) tânără; a da vitalitate, prospețime, strălucire. ♦
Tranz. și
refl. A (se) declara mai tânăr decât este în realitate. –
În + tânăr.întineri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)întinerí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. întinerésc, imperf. 3
sg. întinereá; conj. prez. 3
să întinereáscăîntinerì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)întinerì v. a (se) face tânăr. [Lat. TENERESCERE].