întemeietor - explicat in DEX



întemeietor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNTEMEIETÓR, -OÁRE, întemeietori, -oare, s. m. și f. Persoană care a întemeiat ceva; fondator, ctitor. [Pr.: -me-ie-] – Întemeia + suf. -ător.

întemeietor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
întemeietór s. m., pl. întemeietóri

întemeietor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
întemeietor m. cel ce întemeiază.

întemeĭetor (Dicționaru limbii românești, 1939)
întemeĭetór, -oáre adj. și s. Care întemeĭază.

Alte cuvinte din DEX

« »A AAA AALENIAN