însurătoare - explicat in DEX

însurătoare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNSURĂTOÁRE, însurători, s. f. Căsătorie a unui bărbat; însurat¹, însurăciune, însurare. – Însura + suf. -ătoare.

însurătoare (Dicționaru limbii românești, 1939)
însurătoáre f., pl. orĭ. Căsătorie (a bărbatuluĭ).

însurătoare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
însurătoáre s. f., g.-d. art. însurătórii; pl. însurătóri

însurătoare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
însurătoare f. căsătorie (vorbind de un flăcău).