însuma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNSUMÁ, însumez, vb. I.
Tranz. A aduna laolaltă, a totaliza, a cuprinde. –
În + sumă.însuma (Dicționar de neologisme, 1986)ÎNSUMÁ vb. I. tr. A totaliza, a cuprinde. [Cf. fr.
sommer].
însuma (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÎNSUMÁ vb. tr. a totaliza, a cuprinde, a îngloba. (după fr.
sommer)
însuma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)însumá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
însumeázăînsumà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)însumà v:
1. a face suma sau totalul;
2 a înrola.