înrăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNRĂÍ, înrăiesc, vb. IV.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină (mai) rău, (mai) răutăcios. –
În + rău.înrăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înrăí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înrăiésc, imperf. 3
sg. înrăiá; conj. prez. 3
să înrăiáscăînrăì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înrăì v. a se face mai rău:
drumul se înrăiește POP.