înrâuri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV.
Tranz. și
intranz. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența. –
Cf. fr. influer, influence, germ. beeinflussen.înrâuri (Dicționar de neologisme, 1986)ÎNRÂURÍ vb. IV. tr. A influența. [P.i.
-resc. / după fr.
influer, germ.
beeinflüssen].
înrâuri (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÎNRÂURÍ vb. tr. a influența. (după fr.
influer, germ.
einflüssen)
înrâuri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înrâurí (a ~) (-râ-u-) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înrâurésc, imperf. 3
sg. înrâureá; conj. prez. 3
să înrâureáscăînrâurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înrâurì v. a influența. [Neologism modelat după germ.
beeinflussen].