îngusta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNGUSTÁ, îngustez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) face (mai) îngust. ♦
Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) mărgini. –
Lat. angustare.îngusta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îngustá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
îngusteázăîngustà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)îngustà v.
1. a (se) face îngust:
2. fig. a micșora meritele:
nu îngustez nici defaim rolul Osmanilor OD. [Lat. ANGUSTARE].