îngrășământ - explicat in DEX

îngrășământ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNGRĂȘĂMẤNT, îngrășăminte, s. n. Gunoi organic, băligar de vite sau produs mineral, folosite pentru a mări fertilitatea solului agricol. – Îngrășa + suf. -ământ (după fr. engraissement).

îngrășământ (Dicționar de neologisme, 1986)
ÎNGRĂȘĂMÂNT s.n. Materie folosită pentru a fertiliza solul. [Pl. -minte. / < îngrășa + -mânt, după fr. engraissement, cf. it. ingrassamento].

îngrășământ (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
ÎNGRĂȘĂMẤNT (‹ îngrășa, după fr. engraissement) s. n. Substanță simplă sau compusă, de natură minerală ori organică, folosită pentru sporirea fertilității solului și a producției agricole. Îngrășămintele se împart în: chimice (cu azot, cu fosfor, cu potasiu), organice naturale (gunoi de grajd, turbă etc.), bacteriene (nitragin, azotobacterin etc.) și verzi (culturi de lupin, mazăre etc. încorporate sub brazdă).

îngrășământ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îngrășămấnt s. n., pl. îngrășămínte

îngrășământ (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îngrășământ n. substanță cu care se îngrașă pământul spre a-l fecunda.

îngrășământ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ÎNGRĂȘĂMÂ'NT s. n. produs natural sau sintetic, mineral sau organic, propriu a fertiliza solul. (după fr. engraissement)