îngloti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNGLOTÍ, înglotesc, vb. IV.
Tranz. (
Înv.) A aduna gloatele, oastea (în vederea unei acțiuni militare). ♦
Refl. A se îngrămădi. –
În + gloată.îngloti (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)înglotí (a ~) (
înv.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înglotésc, imperf. 3
sg. îngloteá; conj. prez. 3
să îngloteáscăînglotì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)înglotì v.
1. a strânge gloatele:
își îngloti oștile pe lângă mine BĂLC.;
2. a se strânge în număr mare.