îndârjì - explicat in DEX

îndârji (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNDÂRJÍ, îndârjesc, vb. IV. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină dârz, a persista sau a determina pe cineva să persiste în ceva; a (se) înverșuna, a (se) înfuria. – În + dârz.

îndârji (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îndârjí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndârjésc, imperf. 3 sg. îndârjeá; conj. prez. 3 să îndârjeáscă

îndârjì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îndârjì v. Mold. a (se) face dârz: în ce te bizui de te îndârjești așa ? CR.