îndurător - explicat in DEX

îndurător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNDURĂTÓR, -OÁRE, îndurători, -oare, adj. 1. Plin de milă; milostiv. 2. Care suportă cu răbdare suferințele; răbdător. – Îndura + suf. -ător.

îndurător (Dicționaru limbii românești, 1939)
îndurătór, -oáre adj. Care se îndură, milostiv, clement.

îndurător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îndurătór (înv.) adj. m., pl. îndurătóri; f. sg. și pl. îndurătoáre

îndurător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îndurător a. care (se) îndură, milostiv.