îndosi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNDOSÍ, îndosesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. (
Reg.) A (se) dosi. –
În + dosi.îndosi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îndosí (a ~) (
reg.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. îndosésc, imperf. 3
sg. îndoseá; conj. prez. 3
să îndoseáscăîndosì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)îndosì v. Mold. a (se) ascunde:
îndosise pielea cea de urs CR. [Lit. a pune în dos].