îndemânos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNDEMÂNÓS, -OÁSĂ, îndemânoși, -oase, adj. (
Reg.) Care prezintă comoditate; comod. [
Var.:
îndemănós, -oásă adj.] –
Îndemână +
suf. -os.îndemânos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)îndemânós (
reg.)
adj. m.,
pl. îndemânóși; f. îndemânoásă, pl. îndemânoáse