îndemâna - explicat in DEX

îndemâna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎNDEMÂNÁ, îndemânez, vb. I. Refl. (Înv.) A fi în stare să facă un lucru, a-i fi la îndemână să facă ceva; a se înlesni. – V. îndemână.

îndemâna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*îndemấna¹ (la ~) loc. prep.

îndemâna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!îndemâná² (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se îndemâneáză

îndemânà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îndemânà v. a găsi ocaziunea: nu se îndemânau a-i sta în ajutor BĂLC.