încătărăma (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCĂTĂRĂMÁ, încătărămez, vb. I.
Tranz. A încheia, a prinde îmbrăcămintea sau încălțămintea în catarame. –
În + cataramă.încătărăma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)încătărămá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
încătărămeáză