încâlceală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ÎNCÂLCEÁLĂ,încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală.
încâlceală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) încâlceálă s. f., g.-d. art. încâlcélii; pl. încâlcéli