încuscri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCUSCRÍ, încuscresc, vb. IV.
Refl. recipr. A se face cuscru cu cineva;
p. ext. a fi sau a deveni rudă prin alianță cu cineva. –
În + cuscru.încuscri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!încuscrí (a se ~) vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se încuscréște, imperf. 3
sg. se încuscreá; conj. prez. 3
să se încuscreáscăîncuscrì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)încuscrì v. a se face cuscri, a se înrudi.