încetinitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎNCETINITÓR, încetinitoare, s. n. Dispozitiv care micșorează viteza unor sisteme tehnice ♦ (În
expr.)
Cu încetinitorul = procedeu cinematografic de obținere a încetinirii mișcării. –
Încetini +
suf. -tor.încetinitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)încetinitór s. n.,
pl. încetinitoáre