împărătește (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPĂRĂTÉȘTE adv. Ca împărații, în felul împăraților;
p. ext. (pe lângă verbe ca „a trăi”, „a mânca”, „a dormi” etc.) foarte bine. –
Împărat +
suf. -ește.împărătește (Dicționaru limbii românești, 1939)împărătéște adv. Ca împărațiĭ.
împărătește (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)împărătéște adv.