împinge (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÎMPÍNGE, împíng, vb. III.
1. Tranz. A mișca, a urni, a deplasa din loc pe cineva sau ceva, exercitând o apăsare. ♦
Intranz. A se lăsa cu toată greutatea sau puterea spre a urni pe cineva sau ceva din loc.
2. Tranz. A face să înainteze; a duce, a purta (până departe). ♦
Fig. (Adesea
peior.) A ajuta pe cineva să ajungă la o situație (nemeritată).
3. Tranz. Fig. A îndemna, a îmboldi.
4. Refl. A se înghesui pentru a putea merge înainte. ♦
Tranz. A îmbrânci.
5. Tranz. (
Înv.) A izgoni, a alunga. ♦
Fig. A nu accepta, a respinge.
6. Intranz. (
Reg.) A cheltui. ♦
Tranz. A plăti. ◊
Expr. A împinge bani (cuiva) = a mitui (pe cineva). [
Perf. s. împinsei, part. împins] –
Lat. impingere.împinge (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)împínge (împíng, împíns), vb. –
1. A mișca, a deplasa din loc exercitînd o apăsare. –
2. A face să înainteze, să progreseze. –
3. A face favoruri. –
4. A îmboldi, a incita, a mișca. –
5. (Înv.) A respinge. –
Mr. pingu, pimșu, pimtu. Lat. impĭngĕre (Pușcariu 788; Candrea-Dens., 1391; REW 4309; DAR),
cf. it. (im)pingere (
calabr. mpingere),
prov. empenher, v. fr. empeindre, cat. empenyer. Var. pinge, foarte rară, nu este reprezentantă directă a
lat. pingere, ci a rezultat cu afereză de la
(m)pinge. –
Der. împingător, adj. (stimulant, incitant; instigator);
împinsătură, s. f. (împingere; apăsare). DAR, urmîndu-l pe Giuglea,
Dacor., III, 734, consideră că
împinge „a cheltui”, „a face eforturi economice” reprezintă
lat. impendĕre, cu aceeași confuzie cal
încinde-încinge; însă
ex. aduse nu sînt convingătoare, și se explică mai bine prin
lat. impĭngĕre.împinge (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)împínge (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. împíng, perf. s. 1
sg. împinséi, 1
pl. împínserăm; part. împínsîmpinge (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)împinge v.
1. a urni din loc, a da înainte:
a împinge carul; 2. fig. a îmboldi:
a împinge la muncă. [Lat. IMPINGERE].