îmbufna - explicat in DEX

îmbufna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMBUFNÁ, îmbufnez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) supăra (tăcând sau încruntându-se); a (se) bosumfla. – În + bufnă.

îmbufna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îmbufná (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 îmbufneáză

îmbufnà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îmbufnà v. a face mutre, a se bozumfla. [V. bufnì].