îmblânzi - explicat in DEX

îmblânzi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMBLÂNZÍ, îmblânzesc, vb. IV. Tranz. A deprinde un animal (sălbatic) să se supună omului, să trăiască în apropierea (și în folosul) omului; a domestici. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni (mai) blând; a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) calma, a (se) potoli. ♦ Refl. Fig. (Despre furtună, vânt etc.) A scădea în intensitate; a se domoli. – În + blând.

îmblânzi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
îmblânzí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmblânzésc, imperf. 3 sg. îmblânzeá; conj. prez. 3 să îmblânzeáscă

îmblânzì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
îmblânzì v. a (se) face blând: 1. a domestici; 2. a astâmpăra, a îndulci: îmblânzindu-și glasul. Al.