zăvat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZĂVÁT s. n. (
Var.) Zăvadă. (
cf. zăvează)
zăvat (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)zăvát,
zăváturi, s.n. (reg.) adăpost, apărare.
zăvat (Dicționaru limbii românești, 1939)zăvát n., pl.
urĭ (bg.
závĭet, id.).
Ban. Adăpost, scuteală, apărare (de ex., o perdea de arborĭ contra vîntuluĭ).