zătoacă - explicat in DEX

zătoacă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. – Din bg. zatok.

zătoacă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
zătoácă (reg.) s. f., g.-d. art. zăloácei; pl. zătoáce

zătoacă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. – Bg. zatok.

zătoacă (Dicționaru limbii românești, 1939)
zătoácă f., pl. e (vsl. zatokŭ, închidere. V. răstoacă). Dun. Gîrlă îngustă între mal și o insulă. V. zătun și ĭerugă.

zătoacă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ZĂTOÁCĂ, zătoace, s. f. (Reg.) Braț de fluviu între malul apei și un ostrov mai mare. — Din bg. zatok.