zădări (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZĂDĂRÍ vb. IV.
v. zădărî.zădări (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZĂDĂRÍ vb. IV.
v. zădărî.zădări (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZĂDĂRÍ vb. IV
v. zădărî.zădărì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)zădărì v.
1. a întărâta, a ațâța:
animalul zădărit de haita OD.;
2. a tachina:
te învăț eu a zădări fetele AL. [Origină necunoscută].