zimțare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZIMȚÁRE, zimțări, s. f. Acțiunea de
a zimța și rezultatul ei; zimțuire. –
V. zimța.zimțare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zimțáre s. f.,
g.-d. art. zimțắrii; pl. zimțắrizimțare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZIMȚÁRE, zimțări, s. f. Acțiunea de
a zimța și rezultatul ei; zimțuire. —
V. zimța.