zidurel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ZIDURÉL,zidurele, s. n. Diminutiv al lui zid. – Ziduri (pl. lui zid) + suf. -el.
zidurel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) zidurél (reg.) s. n., pl. ziduréle
zidurel(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) ZIDURÉL,zidurele, s. n. Diminutiv al lui zid.
zidurel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ZIDURÉL,zidurele, s. n. Diminutiv al lui ziduri. — Ziduri (pl. lui zid) + suf. -el.